image

Pret: 22 Lei

DIMENSIUNI TRANSPERSONALE ÎN CREAȚIA ARTISTICĂ

Autor: Edi APOSTU

ISBN: 978-606-8428-03-1

Lucrarea Dimensiuni transpersonale în creația artistică se încadrează în orizontul general al filosofiei creației, abordată pornind de la conexiunile acesteia cu filosofia mentalităților, știința religiei, psihologia transpersonală și psihologia creativității. În cuprinsul lucrării se sesizează semnificațiile de natură filosofică referitoare la utilizarea experienței transpersonale a stărilor modificate de conștiință, a transei transpuse în artă, se observă continuitatea culturală a corelației dintre artă și experiența extatică, se analizează modul în care o asemenea viziune artistică poate fi transpusă într-o concepție estetică sau generalizată la nivelul filosofiei artei. Legătura dintre transpersonal și artă se poate identifica în orice perioadă istorică din moment ce arta redă idei ce țin de sfera imaginarului, ale unor ”realități de dincolo” de planul uman.

Teza își propune demonstrarea faptului că artistul este, într-o măsură mai mare sau mai mică, inspirat, prin diverse modalități, de diferite energii din creație, iar în urma consumării unor psihostimulente naturale (cafea, alcool, tutun, diferite soiuri de ciuperci halucinogene sau ierburi ș.a.) sau de sinteză, în urma practicării unor tehnici religioase, magice, șamanice, precum incantații, rugăciuni, meditații de diverse tipuri, post negru, deshidratare voită etc., sau a combinării dintre consumul de substanțe psihoactive cu practicarea diverselor tehnici, artistul este capabil să creeze. De asemenea, consider că toate acele reprezentări din operele de artă a ”noțiunilor” ce țin de domeniul religios, indiferent de perioadă și zonă geografică, indiferent de stil sau curent artistic, se pot integra în dimensiunile transpersonale ce ”afectează” creația artistică.
Pentru susținerea acestei teze am recurs la studierea istoriei artelor, a istoriei religiilor, a efectelor unor substanțe psihoactive asupra psihicului uman – analiză prin prisma medicinei și a psihiatriei fără a se face câtuși de puțin o apologie sau o încurajare a consumului substanțelor de acest gen –, prin observarea unor artiști în actul de creație și legătura acestora cu diverse modalități de ”inspirație” artistică.

În ceea ce privește substanțele psihoactive, menționez că nu sunt de acord cu consumarea acestora fără o recomandare medicală, cu atât mai mult dezaprob vehement consumul abuziv al acestui gen de substanțe, consum ce poate provoca dezechilibre mentale grave, stări de nebunie clinică parțială sau totală, iar în unele cazuri, decesul consumatorului. Consider însă necesară studierea efectelor substanțelor psihoactive asupra psihicului uman pentru a putea face o asociere corectă între consumul de astfel de substanțe și creația unor artiști.

Sursele de susținere a cercetării de față sunt diverse, însă, m-am raportat cu precădere asupra ideilor trasate de psihologia transpersonală cu privire la conștiința umană și posibila legătură a acestei conștiințe cu una superioară, absolută de unde provine și din care, conștient sau nu, își ”hrănește” existența. De asemenea am luat în considerare idea descoperirii sinelui (Self Discovery) pe care o consider o modalitate de pătrundere a unei conștiințe superioare, elevate.

Am considerat utilă incursiunea în istoria religiilor și a sistemelor filosofice (aferente tradițiilor mistice și religioase), ce susțin existența unor forme de existență superioare omului care se raportează ontologic la aceste forme ”de dincolo” de planul tangibil, terestru.

Studierea artelor, ca raportare a acestora la religie, m-a sprijinit să determin legătura dintre artă și divinitate și să concluzionez că între cele două componente există o legătură aproape indestructibilă, legătură ce s-a coagulat încă de la primele manifestări magico-religioase și a apariției primelor expresii artistice umane.

În scopul susținerii tezei, ca parte practică, am recurs la organizarea Simpozionului Internațional Anual de Artă Holotropică, în care artiști din diverse regiuni ale lumii, aparținând unor culturi diferite, sunt subiecții unor experimente cultural-artistice cu caracter științific, simpozion ce este o reflectare a conceptului de artă holotropică, concept pe care l-am definit și introdus în artă în anul 2006.


Conștient de dificultatea și complexitatea subiectului abordat, nu îmi asum privilegiul exhaustivității ci doar încerc să demonstrez legătura ce se creează în momentul genezei operei de artă între creatorul ei și formele de existență transpersonale; fiecare dintre capitolele ce compun prezenta teză încearcă să confirme interdependența dintre artă și elementul transpersonal. - Dr. Edi APOSTU

 

 

 

Web Design by

 

Editura 3D ARTE