|
Visez sa gandesc
Autor: Dan Horatiu OPREAN
ISBN 978-606-8428-07-9
Cartea de debut a lui Dan Horaţiu Oprean, pe numele ei ”Visez să gândesc”, ne plasează în interiorul unui laborator personal bine dotat cu unelte lirice şi dens populat de idei, imagini poetice şi nenumărate întrebări la care poetul alege să răspundă cu mijloacele poeziei. Ne apare, odată cu acest volum, un eu poetic complex şi dinamic, aflat într-o aparentă disipare, într-o susţinută căutare, într-un proces amplu de autodefinire. Poetul se apropie de lumea versurilor cu multă luciditate, asumându-şi un demers de rafinare, de esenţializare a realităţii, scormonind către nucleul dur al fiinţării, către elementul simplu şi pur care întemeiază realul, căutându-i substraturile imuabile şi definitorii.
La început de drum, Dan Horaţiu Oprean se lasă purtat de interogaţie, de curiozitate şi, aşa cum anunţă din titlul volumului, îşi propune formele cuprinzătoarea, calea comprehensiunii, atingerea unei stări de contemplare faţă de sensuri şi profunzimi. Despre iubire, ca formă superioară a discursului uman, încă se întreabă, intuind forma ei definitorie pentru individ. În paralel, apare timpul cu toate avatarurile lui care compun trăirile. Între cele două realităţi, iubire şi timp, se desfăşoară
viaţa, pur şi simplu, cu împliniri şi eşecuri, cu proiecte şi drumul acestora spre autenticitate, spre construcţia de sine.
Poetul stăpâneşte, deja, un stil personal, individualizat şi cultivat, care îi luminează sensibilitatea lirică, frământările profunde şi nevoia de dumirire, de asumare a existenţei, găsind, astfel, în poezie, locul răspunsurilor. Ceea ce îl plasează în spaţiul select al creatorilor care promit să vadă înainte de toate, frumuseţile şi sensurile lumii prin vers...
Liviu APETROAIE
Te-am visat
Iubesc neîncetat un vis,
Iar visul ești tu, minune,
O stea ce a intrat în coliziune
Cu un astru de mult promis.
Niciodată n-am să uit
Locul în care te-am visat,
Pădurea prin care te-am căutat,
Mimica chipului de raze stropit.
Mirajul în care mă aflam
Atunci când te-am zărit,
Și timpul în loc s-a oprit,
Tot atunci, când te priveam.
|
|
Destin
Iubesc un sursur de demult,
Al sufletului curs,
Uit mereu sa il ascult,
Gandurile mi s-au scurs.
Caci zi de zi si an de an,
Incerc sa il urmez,
Tot zi de zi si an de an,
Mereu eu il ratez.
Probabil ca intr-o zi, de mult trecuta,
Probabil ca intr-un an, de mult uitat,
Voi privii in umbra intunecata,
A ceea ce a fost si nu va mai fi, minunat.
|
Web Design by
|
